Calculul se face în browser, nu se trimit și nu se salvează date. Rezultatul are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea medicului.
Ce măsoară chestionarul PHQ-9?
PHQ-9 (Patient Health Questionnaire, chestionarul de sănătate a pacientului) măsoară cât de des te-au supărat, în ultimele două săptămâni, nouă simptome ale unui episod depresiv. Fiecare întrebare primește între 0 și 3 puncte, deci scorul poate fi de la 0 la 27 [1].
Este un chestionar de depresie des folosit în asistența medicală primară pentru că e scurt și pentru că întrebările lui sunt chiar criteriile de diagnostic. Autorii l-au pus la dispoziție liber. Nu e nevoie de permisiune pentru reproducere sau traducere.
Ce înseamnă scorul PHQ-9?
Pragurile publicate sunt 5, 10, 15 și 20 de puncte, care despart simptomele minime de depresia ușoară, moderată, moderat-severă și severă [1]. Pragul care contează cel mai mult în practică este 10.
La pragul de 10 puncte, testul are o sensibilitate de 88% și o specificitate de 85% față de interviul clinic [2]. Asta înseamnă că un scor de 10 sau mai mare merită o discuție cu medicul, nu că diagnosticul este deja pus.
De ce apare PHQ-9 pe un site despre diabet?
Pentru că depresia este de aproximativ două ori mai frecventă la pacienții cu diabet, comparativ cu restul populației [3]. De aceea, simptomele depresive se caută la toți pacienții cu diabet cel puțin o dată pe an, iar la cei care au avut depresie, mai des [4].
Legătura merge în ambele sensuri. Depresia netratată face mai grea partea de zi cu zi a bolii, adică măsurarea glicemiei, administrarea tratamentului și mersul la control. Invers, un diabet greu de controlat întreține oboseala și descurajarea. Un chestionar de două minute e cel mai accesibil mod de a aduce subiectul în discuție. Anxietatea merge deseori împreună cu depresia, iar pentru ea există chestionarul GAD-7.
Un scor mare înseamnă că am depresie?
Nu. Chestionarul măsoară simptome, nu pune diagnosticul. Multe stări dau scoruri mari fără să fie depresie, de la o problemă de somn sau o boală tiroidiană până la o perioadă grea din viață. La diabet, o cauză frecventă este distresul legat de boală, adică povara grijilor zilnice ale tratamentului, pe care medicul îl deosebește de depresie [4]. Diagnosticul îl pune medicul, după o discuție cu tine.
Există însă o situație în care scorul nu mai contează. Ultima întrebare e despre gândurile că ți-ar fi mai bine mort sau că ți-ai putea face vreun rău. Dacă acolo ai ales orice alt răspuns în afară de „Deloc”, vorbește chiar astăzi cu medicul tău sau cu o persoană apropiată, indiferent cât de mic e totalul [1]. Dacă simți că ai putea să îți faci rău chiar acum, sună imediat la numărul de urgență din țara ta. Gândurile acestea se tratează de urgență.
Referințe
- The PHQ-9: validity of a brief depression severity measure. J Gen Intern Med. 2001;16(9):606-613. PubMed
- Accuracy of Patient Health Questionnaire-9 (PHQ-9) for screening to detect major depression: individual participant data meta-analysis. BMJ. 2019;365:l1476. PubMed
- The prevalence of comorbid depression in adults with diabetes: a meta-analysis. Diabetes Care. 2001;24(6):1069-1078. PubMed
- 5. Facilitating Positive Health Behaviors and Well-being to Improve Health Outcomes: Standards of Care in Diabetes-2026. Diabetes Care. 2026;49(Suppl 1):S89-S131. PubMed