Chestionarul PHQ-9 pentru simptomele de depresie

Academia de Diabet: Resurse și Soluții

Conf. Dr. Sorin Ioacara Surse verificate Actualizat: 6 septembrie 2026

Poți răspunde la cele nouă întrebări despre ultimele două săptămâni, iar calculatorul adună punctele și îți arată în ce interval de severitate intră scorul tău de depresie.

1. Interes sau plăcere puține în a face lucruri
2. Stare de deprimare, de descurajare sau lipsă de speranță
3. Ai adormit greu, te-ai trezit în timpul nopții sau ai dormit prea mult
4. Oboseală sau lipsă de energie
5. Poftă de mâncare scăzută sau, dimpotrivă, ai mâncat în exces
6. Sentimentul că ești un ratat sau că te-ai dezamăgit pe tine ori familia
7. Dificultăți de concentrare, de pildă la citit sau la televizor
8. Te-ai mișcat și ai vorbit atât de încet încât au observat și alții sau, dimpotrivă, ai fost atât de agitat încât te-ai mișcat mult mai mult ca de obicei
9. Gânduri că ar fi mai bine să nu mai trăiești sau că ți-ai putea face rău

Întrebările se referă la ultimele două săptămâni. Chestionarul este un instrument de orientare, nu un diagnostic, iar rezultatul se discută cu medicul.

Calculul se face în browser, nu se trimit și nu se salvează date. Rezultatul are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea medicului.

Ce măsoară chestionarul PHQ-9?

PHQ-9 (Patient Health Questionnaire, chestionarul de sănătate a pacientului) măsoară cât de intense au fost, în ultimele două săptămâni, nouă simptome ale unui episod depresiv. Fiecare întrebare primește între 0 și 3 puncte, deci scorul poate fi de la 0 la 27 [1].

Este un chestionar de depresie des folosit în asistența medicală primară pentru că e scurt și pentru că întrebările lui sunt chiar criteriile de diagnostic. Autorii l-au pus la dispoziție liber, fără să ceară permisiune pentru reproducere sau traducere.

Ce înseamnă scorul PHQ-9?

Pragurile publicate sunt 5, 10, 15 și 20 de puncte, care despart simptomele minime de depresia ușoară, moderată, moderat-severă și severă [1]. Pragul care contează cel mai mult în practică este 10.

O metaanaliză pe date individuale de la peste 17000 de participanți a găsit, la pragul de 10 puncte, o sensibilitate de 88% și o specificitate de 85% față de interviul clinic [2]. Asta înseamnă că un scor de 10 sau mai mare merită o discuție cu medicul, nu că diagnosticul este deja pus.

De ce apare PHQ-9 pe un site despre diabet?

Pentru că depresia este de aproximativ două ori mai frecventă la pacienții cu diabet, comparativ cu restul populației, iar ghidurile de îngrijire recomandă căutarea ei activă la controalele obișnuite.

Legătura merge în ambele sensuri. Depresia netratată face mai grea partea de zi cu zi a bolii, adică măsurarea glicemiei, administrarea tratamentului și mersul la control. Invers, un diabet greu de controlat întreține oboseala și descurajarea. Un chestionar de două minute e cel mai accesibil mod de a aduce subiectul în discuție. Anxietatea merge deseori împreună cu depresia, iar pentru ea există chestionarul GAD-7.

Un scor mare înseamnă că am depresie?

Nu. Chestionarul măsoară simptome, nu pune diagnosticul. Multe stări dau scoruri mari fără să fie depresie, de la o problemă de somn sau o boală tiroidiană până la o perioadă grea din viață. Diagnosticul îl pune medicul, după o discuție cu tine.

Există însă o situație în care scorul nu mai contează. Dacă ai bifat ceva la ultima întrebare, cea despre gândurile că ar fi mai bine să nu mai trăiești, vorbește astăzi cu cineva, indiferent cât de mic e totalul. Gândurile acestea se tratează de urgență.

Termeni din glosar folosiți aici

Referințe

  1. Kroenke K, Spitzer RL, Williams JB. The PHQ-9: validity of a brief depression severity measure. J Gen Intern Med. 2001;16(9):606-613. PubMed
  2. Levis B, Benedetti A, Thombs BD. Accuracy of Patient Health Questionnaire-9 (PHQ-9) for screening to detect major depression: individual participant data meta-analysis. BMJ. 2019;365:l1476. PubMed