Cum confirmi o hipoglicemie cu glucometrul și senzorul

Da, dacă poți face asta în mai puțin de un minut. O testare cu glucometrul îți arată cât de jos este glicemia și te ajută să alegi cantitatea potrivită de hidrați de carbon (HC) [1]. Regula are însă o limită clară. Dacă nu ai aparatul la îndemână și ai simptome, tratezi imediat și măsori după aceea.

Riscul de a lua 15 g de glucoză fără să fie nevoie este mic. Riscul de a aștepta 5 minute în plus în timpul unei scăderi rapide a glicemiei este mult mai mare. Există o situație în care nu se măsoară deloc, atunci când pacientul nu este conștient sau nu poate înghiți. În această situație nu se pierde timp cu glucometrul, dar nici nu se dă ceva pe gură. Se administrează glucagon și se cheamă ajutor [1].

Tratezi ca și cum ar fi o hipoglicemie. Iei HC cu absorbție rapidă, te oprești din ce făceai și aștepți 15 minute [2]. Este singura decizie corectă atunci când nu ai cum să confirmi.

Consecințele celor două greșeli posibile nu sunt egale. Dacă ai tratat degeaba, glicemia va crește puțin pentru scurt timp. Dacă nu ai tratat cu HC o hipoglicemie adevărată poți ajunge la un episod sever [2]. De aceea situația la limită se rezolvă întotdeauna în favoarea tratamentului, iar concluzia finală se trage eventual după ce ai acces la un aparat de glicemie.

Nu, iar acest lucru nu înseamnă o defecțiune. Glucometrul măsoară glicemia dintr-o picătură de sânge. Senzorul măsoară concentrația de glucoză din lichidul dintre celule, în țesutul subcutanat. Sunt două lichide diferite, legate între ele, dar nu identice.

În mod normal valorile sunt apropiate, iar diferența nu contează așa de mult pentru deciziile zilnice de rutină [3] [4]. Diferența dintre aparate devine importantă atunci când glicemia se schimbă repede, în sus sau în jos. În acele momente cele două aparate arată corect două puncte diferite de pe aceeași curbă glicemică.

Glucoza are nevoie de câteva minute ca să treacă din sânge în lichidul dintre celule. La pacienții cu DZ tip 1 întârzierea are o valoare mediană de aproximativ 7 minute și ajunge uneori la 10 minute [5]. La această întârziere fiziologică se adaugă timpul de calcul al aparatului. Valoarea afișată poate rămâne în urmă cu 5 până la 15 minute.

Consecința se vede exact atunci când contează. Într-o scădere rapidă a glicemiei senzorul afișează o valoare mai mare comparativ cu sângele, deci reține că ești mai jos comparativ cu ce arată ecranul. După corectare se întâmplă invers, pentru că sângele urcă primul, iar senzorul urmează cu aceeași întârziere. Nu mânca a doua oară doar pentru că senzorul nu s-a mișcat încă suficient, așa cum arată figura de mai jos.

Confirmarea cu glucometrul rămâne necesară în patru situații, în care valoarea de pe senzor nu este suficientă:

• Simptome care nu se potrivesc — te simți jos, dar cifra de pe ecran este normală.
• Prima zi a unui senzor nou — precizia este mai mică la începutul purtării.
• Imediat după corectarea unei hipoglicemii — sângele urcă înaintea lichidului dintre celule.
• Înainte de o decizie importantă — o doză mai mare ca de obicei de insulină sau plecarea la volan.

În rest, senzorul este suficient pentru deciziile obișnuite, iar aparatele actuale sunt destul de precise pentru a fi folosite singure (senzor nonadjuvant) [4] [6]. Un glucometru cu teste valabile este totuși obligatoriu să fie la îndemână în casă și în bagajul cu care călătorești. Un senzor se poate desprinde, se poate opri sau poate da valori greșite exact în ziua în care ai nevoie de el.

Este valoarea mică pe care o vezi dimineața pe grafic, fără să fi simțit nimic peste noapte. Se numește hipoglicemie de compresie și apare atunci când dormi pe senzor. Presiunea reduce circulația în zona respectivă, deci cantitatea de glucoză care ajunge acolo scade, deși glicemia din sânge este normală.

Tiparul este destul de caracteristic, cu o scădere bruscă, o linie plată câteva zeci de minute și o revenire la fel de bruscă atunci când te întorci pe partea cealaltă. Denumirea oficială a acestui comportament al senzorului este NSA (Nocturnal Sensor Attenuation) [7]. Dacă o alarmă de senzor te trezește noaptea, măsoară întâi cu glucometrul înainte de a mânca ceva [4]. O masă inutilă noaptea are drept consecință o glicemie mare dimineața.

Da, uneori chiar mai mult comparativ cu valoarea în sine. Săgeata îți arată direcția și viteza. O glicemie de 80 mg/dL (4,4 mmol/L) stabilă nu cere nimic pe loc. Aceeași valoare cu săgeata în jos, la o oră după masă, înseamnă că vei fi sub pragul de hipoglicemie în câteva minute. Insulina activă va pune presiune în continuare pe scăderea glicemiei.

Folosește săgeata pentru a acționa mai devreme, atunci când se impune. Ea nu are aceeași semnificație la toți pacienții și depinde mult de insulina activă din corp. Regulile de ajustare a dozelor de insulină după săgeți există, dar se stabilesc individual, cu medicul [8].

Te ghidezi după glucometru și după cum te simți [4]. Spală mâinile, repetă testarea cu o picătură nouă de sânge și tratează în funcție de rezultat. O diferență mare într-un singur moment se explică de multe ori printr-o scădere sau o creștere rapidă.

Dacă diferența se repetă și în momente de stabilitate, problema este la senzor. Verifică dacă nu s-a desprins și dacă zona nu este iritată. La modelele care permit, calibrează. Un senzor care greșește constant în minus provoacă alarme și mese suplimentare inutile. Unul care greșește în plus este însă mai periculos, deoarece poate ascunde hipoglicemiile.

Da, iar greșeala merge într-o direcție care contează. Urmele de zahăr de pe degete, mai ales după ce ai curățat un fruct, dau o valoare fals crescută. După curățarea unei portocale, a unui kiwi sau a unor boabe de struguri, valorile măsurate cu glucometrul fără spălare sunt mai mari față de cele reale [9].

Ștergerea cu alcool nu rezolvă problema, nici repetată de câteva ori, în timp ce spălarea cu apă o rezolvă complet [9]. Pericolul este legat direct de hipoglicemie, deoarece o valoare fals mai mare te poate face să crezi că ești în siguranță tocmai când ești jos. Spală mâinile cu apă și usucă-le înainte de fiecare testare cu glucometrul.

La 15 minute după fiecare corecție cu HC, până când ajungi peste 70 mg/dL (3,9 mmol/L) [1]. Nu măsura mai des, deoarece HC au nevoie de acest timp ca să fie absorbiți. O testare la 5 minute te sperie inutil fără să îți spună ceva nou.

După ce ai ieșit din hipoglicemie, mai verifică o dată la aproximativ o oră, mai ales dacă insulina rapidă este încă activă. Dacă te uiți pe senzor, ține minte că el rămâne în urmă și va arăta creșterea de glicemie ceva mai târziu. Pentru acest interval, glucometrul este aparatul mai potrivit.