Calculator de grăsime corporală

Calculatorul estimează ce procent din greutatea ta este grăsime, folosind câteva circumferințe și înălțimea. Metoda se bazează pe formula Hodgdon-Beckett. La bărbați intră gâtul și talia, la femei se adaugă și șoldurile, unde grăsimea se depune diferit.

Rezultatul este o estimare, nu o măsurătoare. Comparativ cu metodele de referință, cum ar fi cântărirea hidrostatică, formula poate greși cu câteva procente, iar la valorile mari eroarea crește [1]. Cifra rămâne utilă ca punct de plecare și eventual ca evoluție în timp (cu aceeași bandă de măsurat). Insigna grupează cele cinci intervale în trei. Sub 6% la bărbați și sub 14% la femei scrie Interval scăzut, adică doar grăsimea esențială. De acolo până la 25% la bărbați și 32% la femei scrie Interval de referință, iar peste ele scrie Interval de obezitate.

Ai nevoie de o bandă de croitorie flexibilă și de o oglindă. Ține banda orizontal, lipită de piele, dar fără să o strângi. Măsoară dimineața, înainte de masă, apoi notează cifrele ca să le poți compara peste câteva luni.

• gâtul — chiar sub mărul lui Adam, cu banda ușor înclinată în față.
• talia — la bărbați la nivelul ombilicului, la femei în punctul cel mai îngust.
• șoldurile — la femei, în punctul cel mai lat, peste fese.
• înălțimea — desculț, cu spatele lipit de perete.

Măsoară de două ori și folosește media. Respiră normal și nu îți trage burta în timpul măsurătorii, altfel cifra iese fals mai bună.

Valorile de referință diferă între bărbați și femei, deoarece organismul feminin are nevoie de mai multă grăsime esențială. Intervalele folosite curent sunt:

• grăsime esențială — 2–5% la bărbați, 10–13% la femei.
• interval atletic — 6–13% la bărbați, 14–20% la femei.
• interval bun — 14–17% la bărbați, 21–24% la femei.
• interval acceptabil — 18–24% la bărbați, 25–31% la femei.
• interval de obezitate — 25% sau mai mult la bărbați, 32% sau mai mult la femei.

Pastila colorată de sub rezultat grupează aceste trepte în trei, ca să fie ușor de citit. Sub grăsimea esențială corpul nu mai are rezerva de care are nevoie pentru hormoni și pentru temperatură, deci un procent exagerat de mic nu este un rezultat bun.

Nu cantitatea totală de grăsime contează cel mai mult, ci locul unde se află. Grăsimea din jurul organelor abdominale eliberează acizi grași și substanțe inflamatorii direct spre ficat. Acest lucru crește rezistența la insulină mult mai puternic comparativ cu grăsimea subcutanată de pe coapse.

De aceea talia spune uneori mai mult comparativ cu cântarul. Doi oameni cu același indice de masă corporală pot avea riscuri foarte diferite, în funcție de cât de mult din grăsimea lor e localizată în abdomen. Scăderea în greutate reduce în primul rând tocmai grăsimea abdominală, deci beneficiul asupra glicemiei apare rapid.